|

Este aproape greu de crezut ca specialistii au ajuns astazi sa recomande pacientilor pastrarea in dieta a grasimilor. Dupa ce atatia ani colesterolul marit si obezitatea erau principalele probleme ale nutritionistilor, astazi acestia incearca sa readuca grasimile la locul potrivit in dieta zilnica, accentuand importanta acestora pentru sanatate, atata timp cat sunt consumate cum trebuie.
Asadar low–fat nu este neaparat cea mai buna optiune in dieta zilnica, mai ales daca stii faptul ca, de exemplu, in buna functionare a creierului, grasimile sunt esentiale. Vitamine importante pentru organism, precum vitamina A, D, E sau K sunt si ele legate de prezenta grasimilor, caci nu sunt solubile decat in acestea. Prin prezenta grasimilor “bune” organismul ne poate oferi cantitatea de energie necesara si protectia in cazul schimbarilor bruste de temperatura in mediul inconjurator. Problemele apar insa in cazul in care grasimile sunt prelucrate, devenind astfel periculoase.
Grasimile sunt de trei feluri: saturate, mononesaturate, polinesaturate. De evitat sunt cele saturate, adica cele de origine animala. Ele se gasesc in carne, untura, unt sau alte astfel de produse. Grasimile nesaturate de care organismul are atata nevoie se gasesc in nuci, seminte, alune, uleiuri presate la rece de masline, porumb, soia, floarea soarelui, dar mai ales in avocado si peste. Pe cat sunt de bune in starea lor neprelucrata, pe atat de nocive sunt cand sunt artificial utilizate.
Astfel, cand grasimile nesaturate sunt supuse unui proces de calire, devin solide asa cum este cazul procesului de fabricare a margarinei. Grasimile solidificate astfel formeaza acizi grasi, atat de nocivi pentru organism. Ei sunt responsabili de cresterea riscului bolilor cardio-vasculare, de slabirea imunitatii, a vederii, de aparitia obezitatii, de cresterea colesterolului, sau chiar de aparitia diabetului de tip 2. Asadar in categoria grasimilor “rele” se gasesc in primul rand: margarina, prajelile, uleiurile rafinate, uleiurile hidrogenate si in general grasimile in exces.
Ten uscat au cu precadere persoanele blonde sau roscate, care au o piele mai subtire, fragila, lipsita de elasticitate si rezistenta. Dar majoritatea femeilor confunda lipsa de sebum cu lipsa de apa la nivelul tenului. Tenul uscat poate fi impartit in doua categorii: ten alipic, adica fara pelicula de protectie pe care corpul ar trebui sa o faca in mod natural din sebum si ten deshidratat, adica un ten care pierde prea usor apa. Tenul deshidratat este sters, lipsit de vitalitate, brazdat de riduri fine si fara elasticitate. Toate aceste simptome se pot accentua in anumite conditii, asa ca specialistii iti recomanda cateva sfaturi atat de utile la acest inceput de primavara.
Uita de sapun si foloseste un gel de curatare potrivit, care te va ajuta sa-ti cureti pielea fara a o lipsi de pelicula naturala de protectie.
Acorda atentie sporita tenului in lunile mai reci. Asigura-te ca este hidratat cum trebuie, mai ales daca petreci ceva mai mult timp in aer liber si te expui vantului si temperaturilor scazute.
Cheia unei hidratari perfecte este frecventa! Aplica seara o crema hidratanta mai bogata, iar dimineata o crema hidratanta mai usoara, care sa te protejeze si de efectul razelor solare.
Cea mai sensibila zona, predispusa dezhidratarii este cea de sub ochi. O hidratare accentuata si frecventa va diminua riscurile.
Cremele hidratante ce contin ingredienti precum Omega 3 si 6 asigura protectie sporita. Un strat aplicat uniform previne evaporarea apei din piele si o mentine supla si frumoasa.
Tenul nu e singurul care apreciaza hidratarea. Aceeasi importanta trebuie sa o acorzi si corpului tau. Temperaturile scazute, umiditatea, aerul uscat sau conditionat, vantul si expunerea la razele solare afecteaza pielea corpului tau. Da-i hidratarea necesara de doua ori pe zi si-ti va multumi aratand tanar si sanatos. |